ANEXA 3
   --------
la ORDIN nr. 5.555 / octombrie 2011
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene /al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 759 din 27 octombrie 2011


                                         REGULAMENT-CADRU
     privind organizarea şi funcţionarea centrelor şcolare pentru educaţie    incluzivă(CSEI)

    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă reprezintă cadrul instituţional de acţiune care asigură accesul la educaţie tuturor copiilor, prin educaţie formală şi servicii educaţionale acordate copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi atât în învăţământul special, cât şi în învăţământul de masă, precum şi personalului care este implicat în educaţia acestora.
    (2) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă este o unitate de învăţământ cu personalitate juridică, care face parte din reţeaua şcolară, fiind organizată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe.
    (3) Activităţile specifice procesului de învăţământ din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se află sub îndrumarea şi coordonarea inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, iar documentele emise vor fi echivalente celor emise de orice unitate de învăţământ preuniversitar din ţară.
    (4) În sensul prezentului regulament-cadru, termenii şi sintagmele specifice învăţământului special şi special integrat se definesc după cum urmează:
    a) deficienţă - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii anatomice, fiziologice sau psihice a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident ori a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate;
    b) incapacitate - limitări funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi, deficienţe fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament;
    c) dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ;
    d) educaţie specială - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare-compensare psihoterapeutică, medicală, socială şi culturală, adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregătirii pentru viaţa de adult;
    e) integrare şcolară - procesul de adaptare a persoanei cu cerinţe educaţionale speciale la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasa) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare;
    f) incluziune şcolară - procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de învãţãmânt pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora;
    g) cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare, care solicită o şcolarizare adaptată particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă.
    ART. 2
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă colaborează cu unităţi de învăţământ, cu unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar, cu universităţile, cu direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu autorităţile locale, cu operatorii economici, cu organizaţii neguvernamentale, cu reprezentanţi ai comunităţii locale, precum şi cu persoane fizice din ţară şi din străinătate care au preocupări în domeniul educaţiei.
    ART. 3
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă dispune de planuri de învăţământ, programe şcolare, de manuale şi metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, în baza prevederilor art. 53 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.



    CAP. II
    Scopul, obiectivele, responsabilităţile şi atribuţiile centrului şcolar pentru educaţie incluzivă

    ART. 4
    Scopul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă este reprezentat de instruirea, educarea, recuperarea şi integrarea socială a copiilor, elevilor şi tinerilor cu CES.
    ART. 5
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă desfăşoară activităţi de predare-învăţare-evaluare, normate în baza legislaţiei în vigoare, şi dezvoltă servicii educaţionale în domeniul educaţiei incluzive, de tipul: formare, informare, documentare, consiliere, proiecte şi programe etc.
    ART. 6
    Obiectivele centrului şcolar pentru educaţie incluzivă sunt următoarele:
    a) intervenţia directă, prin oferirea de servicii psihopedagogice, psihologice şi de consiliere în domeniul educaţiei incluzive beneficiarilor direcţi: copii/elevi/tineri cu CES, părinţi, cadre didactice din şcolile de masă, membri ai comunităţii locale;
    b) informarea, formarea continuă/perfecţionarea şi consilierea personalului didactic în domeniul educaţiei incluzive;
    c) oferirea de suport metodico-ştiinţific în domeniul educaţiei incluzive pentru cadrele didactice din şcolile de masă;
    d) oferirea de servicii de învăţare, de pregătire pentru viaţa de adult.
    ART. 7
    (1) Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă are următoarele atribuţii:
    a) realizează depistarea precoce şi asigură intervenţia timpurie în cazul copiilor cu CES;
    b) şcolarizează copii/elevi/tineri cu diverse grade şi tipuri de deficienţă;
    c) realizează terapii specifice pentru copiii cu CES din învăţământul special şi din învăţământul de masă;
    d) evaluează şi urmăreşte evoluţia şcolară a copiilor cu CES prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă;
    e) întocmeşte dosarul copiilor/elevilor/tinerilor cu CES şi îl trimite către comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE);
    f) face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers, prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă, în baza prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 1/2011;
    g) realizează şi aplică planuri de servicii individualizate pentru fiecare copil/elev evaluat;
    h) realizează adaptări curriculare şi asigură asistenţa psihoeducaţională a copiilor/elevilor cu CES integraţi, prin profesori itineranţi şi de sprijin;
    i) propune servicii de sprijin şi/sau terapii specifice, după caz;
    j) oferă consiliere şi asistenţă psihopedagogică cadrelor didactice din învăţământul de masă care furnizează programe de educaţie remedială;
    k) promovează învăţământul incluziv;
    l) asigură şcolarizarea şi asistenţa educaţională şi terapeutică a copiilor/elevilor nedeplasabili, prin forme de şcolarizare la domiciliul elevului, cu frecvenţă redusă, cu scutire de frecvenţă, comasate etc.;
    m) monitorizează evoluţia copiilor/elevilor cu CES;
    n) oferă asistenţă socială şi servicii în regim de semiinternat/internat/centru de zi pentru copiii/elevii cu CES care solicită acest lucru; informează şi consiliază familiile copiilor/elevilor cu CES cu privire la problematica educaţiei acestora;
    o) participă, împreună cu CJRAE/CMBRAE, la activităţi de informare, formare, perfecţionare şi documentare a cadrelor didactice din învăţământul obişnuit şi special care se ocupă de educaţia copiilor cu CES;
    p) valorifică experienţa psihopedagogică pozitivă şi promovează ideile moderne privind educaţia specială prin publicaţii de specialitate periodice, prin cercetare aplicativă şi prin crearea de mijloace didactice;
    q) asigură resursele umane şi materiale necesare realizării practicii pedagogice în domeniul educaţiei speciale;
    r) desfăşoară activităţi de cercetare şi consultanţă metodico-ştiinţifică;
    s) asigură propria dezvoltare instituţională prin mijloacele legale disponibile (grant-uri, proiecte de finanţare, sponsorizări, donaţii, parteneriate etc.);
    t) colaborează cu instituţiile care promovează alternativele educaţionale aprobate şi cu toate instituţiile din comunitatea locală implicate în problematica copiilor;
    u) în vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu CES, se pot organiza ateliere protejate, în baza prevederilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 1/2011.
    (2) Atribuţiile personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic al centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă sunt derivate din atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi sunt stipulate în fişa postului.

    CAP. III
    Serviciile oferite de centrul şcolar pentru educaţie incluzivă şi beneficiarii acestor servicii

    ART. 8
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă asigură următoarele servicii specializate:
    a) educaţie specială şi specializată a copiilor/elevilor/tinerilor cu dizabilităţi;
    b) compensare prin terapii specifice pentru copiii/elevii cu dificultăţi de învăţare, dificultăţi de dezvoltare, dificultăţi de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, dizabilităţi mintale, senzoriale, fizice, neuromotorii şi asociate;
    c) evaluarea psihopedagogică a competenţelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a;
    d) evaluarea, diagnosticarea, orientarea şcolară şi profesională a elevilor din clasa a IX-a;
    e) asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu CES integraţi în unităţile de învăţământ de masă;
    f) informare şi consiliere pentru părinţi;
    g) informarea şi consilierea cadrelor didactice;
    h) cercetare psihopedagogică şi elaborare de studii de specialitate;
    i) testare şi consiliere psihologică.
    ART. 9
    De serviciile centrului şcolar pentru educaţie incluzivă beneficiază:
    a) preşcolari şi şcolari din învăţământul special şi din cel de masă;
    b) părinţi sau aparţinători legali ai copiilor;
    c) personalul angajat în unităţile de învăţământ sau în alte instituţii care acţionează în domeniul educaţiei speciale a copiilor;
    d) elevi/studenţi care efectuează module de practică pedagogică;
    e) membri ai comunităţii locale.

    CAP. IV
    Comisia internă de expertiză complexă
    ART. 10
    În vederea exercitării în mod corespunzător a atribuţiilor care îi revin comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică din învăţământul special se înfiinţează şi funcţionează comisia internă de expertiză complexă.
    ART. 11
    Comisia internă de expertiză complexă are ca scop principal realizarea unei evaluări complexe (fizice, psihologice, intelectuale şi sociale) a copilului/elevului/tânărului cu CES în vederea sprijinirii comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE în luarea unor decizii corecte, în interesul suprem al copilului.
    ART. 12
    Comisia internă de expertiză complexă are următoarele atribuţii:
    a) efectuează monitorizarea completă a activităţii copiilor/elevilor/tinerilor din zona sa de acţiune, sector, judeţ, indiferent de forma de şcolarizare pe care o urmează;
    b) validează/invalidează diagnosticul psihologic şi cel educaţional;
    c) transmite comisiei de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din învăţământul special şi special integrat, precum şi recomandări psihologice de orientare şcolară şi profesională;
    d) transmite comisiei de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor care au întrerupt şcolarizarea, au studii incomplete, nu au urmat nicio formă de şcolarizare, au depăşit cu peste 3 ani vârsta clasei şcolare, aflaţi în situaţie de repetenţie sau cu dificultăţi grave de învăţare, care au tulburări de comportament ori au fost marginalizaţi şi face recomandări psihologice de orientare şcolară şi profesională;
    e) asigură repartizarea pe grupe/clase /ani de studiu a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din unităţile şcolare de învăţământ special la începutul anului şcolar, după criterii obiective (diagnostic, gradul deficienţei, nivelul psihointelectual, gradul de integrare socio-şcolară);
    f) elaborează, realizează şi urmăreşte realizarea planului de servicii individualizat al copilului/elevului cu CES;
    g) fundamentează din punct de vedere psihopedagogic reevaluarea absolvenţilor clasei a IX-a din unităţi de învăţământ special, în vederea orientării profesionale;
    h) efectuează reevaluarea anuală a copiilor/elevilor cu CES (la cererea părinţilor, reprezentantului legal sau a cadrelor didactice), în vederea orientării şcolare;
    i) propune comisiei de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE schimbarea diagnosticului sau reorientarea şcolară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de expertiză şcolară ori în situaţia în care se constată schimbarea condiţiilor pentru care s-a eliberat certificatul.
    ART. 13
    Categoriile de copii/elevi/tineri evaluate de comisia internă de expertiză complexă sunt următoarele:
    a) toţi copiii/elevii/tinerii cu CES înscrişi în învăţământul special şi special integrat;
    b) copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către CJRAE/CMBRAE;
    c) copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către conducerile unităţilor din învăţământul de masă;
    d) copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către părinţii acestora;
    e) copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către centrele de plasament;
    f) copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către centrele de primire a minorilor; copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către medicii de familie, medicii pediatri, medicii neuropsihiatri, medicii oftalmologi, medicii neurologi, medicii ORL-işti;
    g) copiii/elevii/tinerii propuşi spre evaluare de către unităţile de învăţământ cu dublă subordonare: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii etc.
    ART. 14
    Comisia internă de expertiză complexă se înfiinţează prin decizie a directorului unităţii de învăţământ.
    ART. 15
    (1) Comisia internă de expertiză complexă are următoarea componenţă: a) coordonatorul comisiei, ales de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ special şi numit prin decizie de către directorul unităţii;
    b) membri permanenţi: un profesor de educaţie specială, un profesor psihopedagog, de preferinţă cel care se ocupă de psihodiagnoză în unitatea şcolară, medicul unităţii şcolare, asistentul social al unităţii şcolare;
    c) membri nepermanenţi, cadre didactice care lucrează efectiv cu copilul/elevul/tânărul ce urmează a fi evaluat: profesorul psihopedagog, profesorul de educaţie specială, profesorul-educator, profesorul itinerant şi de sprijin.
    (2) Coordonatorul comisiei interne de expertiză complexă este un profesor din unitatea de învăţământ special, titular, absolvent al uneia dintre specializările psihologie, psihopedagogie, pedagogie, cu gradul didactic I şi o vechime de cel puţin 5 ani în învăţământul special sau special integrat.
    (3) Activitatea de evaluare continuă a comisiei interne de expertiză complexă este trecută ca sarcină în fişa postului şi trebuie evaluată ca atare. Având în vedere că activitatea din cadrul comisiei interne de expertiză complexă prezintă particularităţi şi necesită eforturi deosebite din partea membrilor acesteia, conducerile unităţilor de învăţământ din care fac parte membrii comisiei vor ţine cont de aceasta în acordarea premiilor, gradaţiilor de merit, recompenselor, distincţiilor etc.
    (4) Comisia internă de expertiză complexă funcţionează pe întreaga perioadă a anului şcolar. Ea se întruneşte bilunar în şedinţe ordinare şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare.
    (5) Pentru asigurarea unor hotărâri corecte şi obiective, membrii comisiei interne de expertiză complexă nu pot fi membri cu drept de vot ai comisiei de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, dar ei pot fi invitaţi pentru clarificarea unor cazuri mai dificile.
    ART. 16
    Comisia internă de expertiză complexă colaborează cu:
    a) comisia de orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;
    b) comisia de protecţie a copilului judeţeană şi a sectorului municipiului Bucureşti;
    c) centrele logopedice interşcolare;
    d) centrele de asistenţă psihopedagogică;
    e) unităţile de învăţământ preuniversitar;
    f) asociaţii neguvernamentale.
    ART. 17
    (1) Diagnosticarea copiilor, elevilor şi tinerilor cu CES se face în baza prevederilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.
    (2) Dosarul copilului/elevului cuprinde:
    1. cererea părinţilor/tutorilor;
    2. copii ale actelor de identitate ale părinţilor/tutorilor şi ale copiilor/elevilor/tinerilor cu CES;
    3. certificatul de încadrare într-un grad de deficienţă, după caz;
    4. certificatul medical sau scrisoarea medicală;
    5. raportul şi recomandarea comisiei interne de expertiză complexă;
    6. fişa psihopedagogică;
    7. fişa de traseu educaţional;
    8. rezultatul anchetei sociale;
    9. caracterizarea profesorului diriginte.
    ART. 18
    (1) Este interzisă înscrierea de către conducerea unităţii de învăţământ special a unui copil/elev în cadrul învăţământului special fără prezentarea, în prealabil, a hotărârii comisiei pentru orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.
    (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) sau nerespectarea hotărârii comisiei interne de expertiză complexă cu privire la orientarea şcolară şi profesională a copilului atrage sancţionarea disciplinară, în condiţiile legii, a persoanei vinovate.

    CAP. V
    Structura organizatorică

    ART. 19
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se organizează şi funcţionează ca unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legale.
    ART. 20
    Structura organizatorică a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă se stabileşte în concordanţă cu prevederile legale în vigoare.

    CAP. VI
    Resurse umane: formaţiunile de studiu, normarea, încadrarea, salarizarea, evaluarea personalului

    ART. 21
    (1) Activitatea de predare-învăţare-evaluare din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se desfăşoară pe nivelurile şi formaţiunile de studiu prevăzute la alin. (2)-(5), în baza prevederilor art. 23 din Legea nr. 1/2011.
    (2) Copiii/elevii/tinerii cu diferite grade şi tipuri de deficienţe beneficiază de toate serviciile oferite de centrul şcolar de educaţie incluzivă, inclusiv cele de terapii specifice, indiferent de nivelul de învăţământ pe care îl frecventează.
    (3) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe uşoare şi/sau medii, grupele/clasele cuprind în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.
    (4) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe grave, grupele/clasele cuprind în medie 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6.
    (5) Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe senzoriale multiple sau cu autism, grupele/clasele cuprind în medie 3 elevi, dar nu mai puţin de 2 şi nu mai mult de 4.
    ART. 22
    (1) În cadrul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă există posibilitatea redistribuirii posturilor/catedrelor în funcţie de conţinutul activităţii proiectate.
    (2) Personalul didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă va fi angajat prin concurs organizat de către consiliul de administraţie al unităţii, în baza prevederilor art. 254 alin. (3) şi (4) şi art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.
    ART. 23
    (1) Funcţiile, normele didactice şi condiţiile de ocupare a catedrelor/posturilor din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă sunt:
    a) profesor pentru învăţământ preşcolar - un post pentru fiecare grupă cu program normal sau două posturi pentru fiecare grupă cu program prelungit, cu norma didactică de 16 ore săptămânal;
    b) profesor psihopedagog - un post pentru fiecare grupă de preşcolari, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
    c) profesor de educaţie specială pentru activităţile de predare în învăţământul primar pentru elevi cu deficienţe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
    d) profesor de educaţie specială pentru activităţile de predare în învăţământul primar şi gimnazial pentru elevi cu deficienţe mintale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
    e) profesor, cu diferite specialităţi, pentru activităţile de predare în învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal pentru elevi cu deficienţe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal;
    f) profesor psihopedagog, profesor psiholog şcolar, profesor logoped, profesor de psihodiagnoză, kinetoterapeut - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie, pedagogie sau kinetoterapie, dupã caz;
    g) profesor-educator - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal;
    h) profesor de instruire practică pentru activităţile de instruire practică, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal;
    i) profesor itinerant şi de sprijin - un post la 8 copii/elevi cu deficienţe moderate şi uşoare sau la 4 copii/elevi cu deficienţe grave, profunde sau asociate, integraţi în învăţământul de masă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
    j) profesor de educaţie specială pentru şcolarizarea la domiciliu - o catedră la 4 copii/elevi/tineri cu dizabilităţi nedeplasabili, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.
    (2) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. d), f) şi g) este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţia specială, în baza prevederilor art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011.
    ART. 24
    Personalul didactic auxiliar din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă este format din:
    a) bibliotecar - un post în unităţile cu personalitate juridică;
    b) informatician - un post în unităţile cu personalitate juridică;
    c) instructor de educaţie extraşcolară sau pedagog şcolar - un post pentru două clase de elevi;
    d) asistent social - un post în unităţile cu personalitate juridică;
    e) secretar - un post în unităţile cu personalitate juridică;
    f) administrator financiar - un post în unităţile cu personalitate juridică;
    g) administrator de patrimoniu - un post în unităţile cu personalitate juridică.
    ART. 25
    Personalul nedidactic din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă este format din:
    a) medic pediatru - un post pentru fiecare unitate cu personalitate juridică;
    b) medic specialist - 1/2 post la unităţile şcolare unde există cabinete de specialitate dotate;
    c) asistent medical - un post pe tură pentru unităţile cu internat săptămânal ori semestrial sau un post pe unitate în celelalte unităţi şcolare;
    d) infirmieră - un post pe tură la 50 de elevi, iar la clasele de elevi cu dizabilităţi severe, profunde şi asociate se normează un post la două clase de elevi;
    e) supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni;
    f) bucătar, muncitor la bucătărie - un post pe tură la unităţile de învăţământ cu cantină;
    g) muncitor calificat - un post pe unitate;
    h) îngrijitor - un post la 250 m2 de suprafaţă de curăţat;
    i) şofer - un post pentru unităţile dotate cu mijloace de transport.
    ART. 26
    Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 1/2011.
    ART. 27
    (1) Directorul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă este cadru didactic cu specialitatea psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, cu o vechime de cel puţin 5 ani în învăţământul special şi gradul didactic II, numit prin concurs organizat de unitatea de învăţământ, prin intermediul consiliului de administraţie, în baza prevederilor art. 257 din Legea nr. 1/2011.
    (2) Directorul centrului şcolar pentru educaţie incluzivă încheie contract de management cu preşedintele consiliului judeţean/primarul sectorului municipiului Bucureşti pe raza căruia se află unitatea de învăţământ.
    ART. 28
    Ocuparea posturilor în centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se realizează prin concurs, în baza prevederilor art. 248 şi 254 din Legea nr. 1/2011.
    ART. 29
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăşi numărul de posturi/catedre aprobat anual.
    ART. 30
    Personalul didactic auxiliar, conform art. 249 din Legea nr. 1/2011, îşi desfăşoară activitatea având durata timpului de muncă de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
    ART. 31
    Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea cu normă de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.

 


    ART. 32
    Domeniile de competenţă ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt cele stipulate în normativele aflate în vigoare, precum şi în regulamentul de ordine interioară al centrului şcolar pentru educaţie incluzivă. În funcţie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal.
    ART. 33
    Evaluarea anuală a personalului didactic din centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se face de către conducerea centrului şi de către consiliul de administraţie al acestuia, conform atribuţiilor menţionate în fişa postului.

    CAP. VII
    Finanţarea şi baza materială a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă

    ART. 34
    Finanţarea activităţii centrului şcolar pentru educaţie incluzivă se asigură de la bugetul consiliului judeţean/sectorului municipiului Bucureşti, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) şi art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.
    ART. 35
    (1) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea centrul şcolar pentru educaţie incluzivă fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraţie ale unităţii.
    (2) Celelalte componente ale bazei materiale a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă sunt de drept proprietatea acestuia şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestuia.
    ART. 36
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate beneficia de sprijin material şi financiar din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, în condiţiile legii.
    ART. 37
    Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă poate obţine venituri proprii din activităţi specifice, prin contract de prestări de servicii, în baza prevederilor art. 108 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2011.
    ART. 38
    Copiii şi tinerii cu CES şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, rechizitelor şcolare, cazarmamentului, îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cele alocate copiilor aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţene şi a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
    ART. 39
    Baza materială recomandată a centrului şcolar pentru educaţie incluzivă cuprinde următoarele spaţii/utilităţi:
    a) săli de clasă;
    b) cabinete pentru terapii specifice şi consiliere;
    c) cabinet pentru comisia internă de expertiză complexă;
    d) sală de sport şi cabinet de cultură fizică medicală/kinetoterapie;
    e) laboratoare şi cabinete pentru învăţarea limbilor străine şi de informatică;
    f) ateliere pentru activităţi practice sau de profesionalizare;
    g) sală de festivităţi;
    h) ludotecă;
    i) bibliotecă/centru de documentare metodico-ştiinţifică şi în domeniul legislaţiei şcolare, care dispune şi de o sală de lectură;
    j) baza logistică necesară desfăşurării activităţilor de formare şi de editare a materialelor didactice;
    k) sală de mese şi bloc alimentar;
    l) spaţii de cazare şi dormitoare;
    m) spălătorie;
    n) spaţii de joacă special amenajate pentru copii.

    CAP. VIII
    Dispoziţii finale

    ART. 40
    În centrul şcolar pentru educaţie incluzivă se interzic activităţile de propagandă politică, prozelitismul religios sau activităţile care încalcă normele generale de moralitate.
    ART. 41
    În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, centrul şcolar pentru educaţie incluzivă îşi elaborează regulamentul de ordine interioară.